Facebook | Google+ | Twitter | Pinterest
informatii despre succubus frumoasa

frumoasa

Se afișează postările cu eticheta frumoasa. Afișați toate postările

Despre Sayona se vorbeste in legendele din Venezuela si se spune ca aceasta ar fi spiritul unei femei ce se razbuna pe barbatii care au legaturi amoroase cu alte femei decat sotiile lor. Numele demonului Sayona ar putea proveni de la vesmintele acestuia asemanatoare unei camasi de noapte albe, lungi dar si de la cuvantul sayon din limba franceza (calau).
Sayona
Se crede ca daca victima (barbatul care intalneste Sayona) are la el tigari acesta poate scapa de pedeapsa spiritului oferindu-i acesteia o tigara, caci aratarea cere de la acestia o tigara sau sa o duca calare. Spiritul mai poarta denumirea de Llorona, iar in alte legende se spune ca poarta in brate un copil si plange. Dupa un timp, cand victima acesteia vrea sa-i vada fata, va vedea ca aceasta nu are decat craniu si niste dinti infricosatori.

Legenda Sayonei

Se spune ca la Sayona a fost candva o femeie tanara ca traia linistita impreuna cu sotul ei si copilul acestora (baiat). Pe atunci o chema Melissa si ii placea sa manance branza si sa se scalde la rau. Melissa era cea mai frumoasa femeie din imprejurimi si multi barbati o placeau. Printre acestia a fost si un barbat din satul lor care a inceput sa o urmareasca pe aceasta la rau, de fiecare data cand se ducea sa se imbaieze.
Melissa l-a vazut in cele din urma si i-a cerut sa o lase in pace. Scuza acestuia a fost ca de fapt a venit sa o avertizeze pe Melissa ca barbatul ei o inseala cu mama ei. Melissa si-a pierdut mintile de suparare. A fugit acasa si si-a gasit barbatul nu cu mama, cu dormind impreuna cu copilul lor insa fiind orbita de gelozie a dat foc casei. Sotul ei si copilul acestora au murit in chinuri groaznice iar tipetele lor au fost auzite de toti satenii, insa nu au putut fi salvati.
Dupa aceasta crima Melissa a fugit la casa mamei sale si a injunghiat-o in stomac. Inainte de a muri maica'sa a blestemat-o spunandu-i ca de acum inainte va trebui sa razbune toate femeile inselate de barbati, ucigandu-le sotii. De atunci Melissa a devenit Sayona.
LloronaIn alta versiuna ale legendei Sayona apare barbatilor ce lucreaza in jungla si care se gandesc la alte femei, ori care vorbesc cu ceilalti colegi de munca despre dorinta de a culca cu alte femei. In acest caz Sayona apare ca si o femeie seducatoare atragandu-i pe acestia in jungla. Barbatii sunt ademeniti si dispar, urmand a fi gasiti apoi devorati sau sfartecati. Sayona se poate transforma in bestie si isi va manca victimele.
In regiunile muntoase ale Venezuelei se spune ca Sayona se culca cu barbatii, victimele ei, si abia apoi ii ucide ori le sfarteca organele genitale, astfel incat sa nu mai poata face sex niciodata. Iar daca nu face acest lucru, Sayona transmite barbatilor diferite boli venerice iar cand sotia in final observa bubele si iritatiile de pe penisul sotului, stie ca 'mesajul' vine de la Sayona si ca barbatul ei a fost infidel.

Leanan sídhe este un succubus din  mitologia irlandeza si scotiana si este descrisa mai degraba ca o muza decat ca o succubus. Numele ei inseamna, in galica, iubita ori concubina. Leanan sídhe apartine de Aos Sí care este considerata a fi o rasa supranaturala (superioara), ceva in genul zanelor sau a elfilor.
Leanan sídhe
Leanan sídhe si victima ei
Aceasta zana ia forma umana pentru a-si gasi un iubit pamantean, uman. Cei care ii cad in mreje se spune ca au vietile de obicei scurte, datorita faptului ca demonul se hraneste cu energia vitala a acestora (se aseamana cumva cu vampirii), insa vietile lor sunt pline de impliniri si realizari. Aceasta datorita faptului ca, dupa cum spuneam mai sus, acest succubus este un fel de muza ce ii inspira in special pe artisti. In schimbul inspiratiei si dragostei muzei, barbatul acesteia trebuie sa-i ofere iubire si credinta vesnica.
Muza este descrisa ca fiind o femeie foarte frumoasa iar victima ei, daca sa nu isi gaseste sfarsitul, secatuit de catre aceasta, atunci - in cel mai "bun" caz - isi pierde mintile.
Legenda acestei zane-muza spune ca ea cauta dragostea muritorilor. Daca pamanteanul ales de catre zan o refuza, atunci ea il va sluji pe acesta precum o sclava. Daca insa pamanteanul ii cade in vraja sise indragosteste de ea, atunci acesta devine sclavul ei si singura lui scapare este sa gaseasca alt barbat care sa-i ia locul si sa fie stors de puteri pana ce isi va da sfarsitul.
In folclor aceasta nu apare neaparat sub numele de leanan sídhe si de aceea referiri despre aceasta se pot gasi mai greu, insa puteti citi despre ea in povestirile lui Katherine Briggs, in legenda Oisin in Taramul Tineretii sau in poeziile lui Nuala NiDhomhniall.

Huldra, un demon succubus din folclorul scandinava, este o zana a padurii a carei forma umana este cea a unei femei seducatoare. Numele ei este derivat dintr-un cuvant ce inseamna ascuns, acoperit. In mitologia norvegiana aceasta aparitie poarta denumirea de skogsfru ori skovfrue si inseamna Doamna Padurii. In cea norvegiana se numeste skogsrå ce inseamna Spiritul Padurii ori Tallemaja, Spiritul Pinului (de la padurile de pini). In Germania demonul padurii se numeste holda iar perechea acesteia, demonul masculin, huldu.
Huldra
Aceste demon al padurii, huldra, este descris ca fiind o femeie de o frumusete covarsitoare, care de multe ori este nu poarta nici un vesmand si poarta parul lung despletit. Uneori este descrisa ca avand coada de vaca ori de vulpe, iar in nordul Suediei legendele despre aceasta zana a padurii spun ca aceasta are spatele acoperit de scoarta de copac. In Norvegia aparitia huldrei a fost descrisa ca semanand cu o... laptareasa ce poarta haine obisnuite, ca orice alta fata de fermier din zona, singura diferenta fiind ca este foarte frumoasa si atragatoare.
O legenda Suedeza ce o prezinta pe huldra ca fiind generoasa si recunoscatoare suna asa:
Un baiat, mergand la pescuit la un lac in padure, nu a avut noroc si nu a prins nici un peste. Vazand o femeie de o frumusete rapitoare, baiatul s-a oprit s-o priveasca, uitand si sa respire. Insa a vazut ca de sub fusta acesteia atarna o coada de vulpe. Atunci si-a dat seama ca femeia era, de fapt, huldra si, stiind ca huldra este sensibila la discutiile despre aspectul ei, in principal despre coada, i-a spus acesteia ca de sub fusta ii atarna si i se vad desuurile, si nu coada. Femeia i-a multumit frumos si, dupa ce si-a ridicat si si-a ascuns coada sub fusta, l-a sfatuit pe baioat sa pescuiasca pe partea cealalta a lacului. Baiatul a facut intocmai si a prins o gramada de peste. Aceasta a fost recunostinta huldrei fata de bunele maniere ale baiatului.
Huldra
In unele povestiri huldra se spune ca se marita cu unul dintre fermierii satului, acesta fiind fermecat de frumusetea acesteia. Insa stralucirea huldrei dispare in clipa nuntii, cand aceasta este nevoita sa intre in biserica ori cand preotul ce oficiaza casatoria o atince pe aceasta.
Se spune si ca huldra va pedepsi pe oricine o tradeaza, dupa cum si povestile despre un tanar din Sigdal, care dupa ce avut o legatura amoroasa cu huldra si i-a promis acesteia ca o va lua de sotie, s-a laudat tuturor prietenilor si celor din sat; huldra afland acest lucru l-a biciuit pe acesta cu coada ei de vaca peste urechi. Cel ce urma sa-i fie logodnic si-a pierdut auzul si luciditatea dupa aceasta pedeapsa a huldrei.

Huli Jing este un spirit ce apare in mitologia chineza si inseamna spiritul vulpii. Huli Jing este corespondenta zanelor din folclorul european si pot fi deopotriva bune ori rele.

Huli Jing in mitologie

Huli Jing
Huli Jing
In mitologia chineza se spune ca toate vietatile pot lua forma umana, pot acapata puteri magice ori pot deveni nemuritoare daca reusesc sa capete destula energie vitala de la, de exemplu, oameni ori esenta vitala de la soare si luna.
Spiritul vulpii, huli jing, apare sub forma unei femei tinere frumoase, seducatoare. Una dintre cele mai renumite si mai temute huli jing din cultura chineza este Daji, despre care se vorbeste in nuvela Fengshen Yanyi, scrisa in perioada dinastiei Ming. Daji a fost o tanara frumoasa, fiica unui general, care a fost maritata cu forta de catre parintii ei cu un tiran pe nume Zhou Xin. In urma insulte lui Zhou Xin asupra lui Nuwa, acesta din urma a trimis a spiritul unei vulpi cu 9 cozi sa intre in trupul lui Daji, punand stapanire pe corpul acesteia si alungand spiritul ei. Daji, acum posedata de spiritul vulpii cu noua cozi, si tiranul ei sot au inventat numeroase modalitati de tortura, care mai de care mai infricosatoare si mai sangeroase. Una dintre ele consta in legarea victimelor, a celor torturati, de stalpi de metal inrositi in foc. Din cauza cruzimii celor doi, supusii dinastiei Shang (dinastia lui Zhou Xin), impreuna cu fostii loiali generali de armata, s-au revoltat impotriva acestora. Intr-un final conducerea imperiului celor doi a ajuns in mainile unuia dintre fostii vasali ai lui Zhou Xin, regele Wen of Zhou, care a instaurat dinastia ce-i poarta numele. Mai tarziu spiritul vulpii din trupul lui Daji a fost exorcizat de catre Jiang Zyia - primul ministru al noii dinastii Zhou -  si a parasit trupul acesteia fiind in cele din urma pedepsit si de Nuwa pentru cruzimea exagerata de care a dat dovada.
In general huli jing este considerat periculos, un spirit malefic, insa exista si povestiri in care spiritul vulpii ia forma unei frumoase tinere femei si se naste o poveste de dragoste intre aceasta si un tanar barbat.
Legende despre spiritul vulpii apar si in Malaezia.
Exista relatari despre huli jing si in scrierile chineze budiste chan. Linji Yixuan (secolul IX) scrie "Calugarii tineri imaturi, neintelegand (acest fenomen), cred in existenta acestor spirite (huli jing)". Spiritul vulpii vorbeste, aici, despre calea de mijloc si/sau despre Dharma. Sunt percepute ca fiind influente malefice ce-i duc in pacat pe inocenti (ex. tinerii calugari).
Huli Jing
Huli Jing

Huli Jing in timpurile noastre

In cultura chineza moderna, mandarina sau cantoneza, termenul de spiritul vuplii (huli jing) este folosit pentru a descrie femeia care seduce barbatii insurati, distrugandu-le casnicia, sau pe cei care deja sunt implicati intr-o relatie romantica.